
Dupa noaptea de Rai, cand fulgii alunecau usor la lumina neoanelor iar eu ii priveam lacoma de la fereastra camerei mele de la etajul trei, doi decembrie aduce umbrele, pelerine de ploaie si nevoie de cizme in care sa nu intre apa. Mai rau decat o face natura, fulgera cu blesteme ale fetelor ce isi indreapta parul. Trotuare pustii si claxoane de masini enervate.
Eu inca astept. Astept o seara magica.. cand o sa fie alb in jurul meu si in linistea dintre blocuri o sa se auda rasete de fete nebune, care fac ingerasi si una din ele scrie dedesubt numele, id-ul si numarul de telefon.
Frig.
și eu încă aștept să te văd :*
RăspundețiȘtergere